Calculemus!

Let us calculate.

Idiosincrazii nicasiene

with 19 comments

Din G. Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniş, a.k.a. „O catastrofă paideică în cultura română” (Bucureşti: Humanitas, 1991).

Luni, 10 oct 1977:

Tot de la cazul lui mi-a venit şi gîndul neşansei de a ajunge la filozofie a celor care au pornit către ea dinspre ştiinţe. Aristotel este primul exemplu, apoi Descartes şi Leibniz, care astăzi ar fi făcut nu filozofie, ci fizică, matematică sau logică. În secolul nostru nici un om de ştiinţă nu a dat filozofie mare şi cazul tipic este poate al lui Heisenberg. Dar de ce se întîmplă aşa? Pentru că filozofia înseamnă mania, nebunie, or nici un om de ştiinţă nu poate avea mania. Aici nu e vorba decît de un divorţ unilateral, pentru că filozofia poate anexa oricînd ştiinţa şi are oricînd de făcut ceva cu ea. Dintr-un singur punct exterior filozofiei poţi ajunge la filozofie: de la teologie. (p. 21)

Duminică, 18 feb 1979:

Cînd intri în filozofie îţi schimbi numele, nu te mai poate chema Saul sau Kepha; îţi spui Pavel sau Petru. Sigur că nu e uşor să explici ce înseamnă să ai organ filozofic. Poţi spune că Platon, Hegel şi Heidegger au sigur, cum tot sigur este că un Descartes sau un Leibniz nu au. N-am încetat să mă întreb toată viaţa dacă Aristotel a avut sau nu organul acesta şi înclin să cred mai degrabă că nu, deşi recunosc că peste problemele lui nu poţi trece. (p. 40)

Joi, 7 mai 1981:

Gîndiţi-vă ce înseamnă un asemenea lucru într-o lume bîntuită nu numai de degradarea curentă a cuvîntului, ci şi de asceza pe care o aduce cu sine filozofia analitică anglo-saxonă. Am terminat de curînd cartea lui Hintikka, pe care mi-a împrumutat-o Sorel [Sorin Vieru]: Knowledge and Belief. Să vedeţi ce carte ştie Hintikka; să vedeţi cît de bine îl stăpîneşte pe Aristotel! Dar să vedeţi totodată ce înseamnă să treci prin cultura mare şi să o părăseşti pentru asceza analiticului şi logicului. Oamenii ăştia îşi refuză sinteza! Asceza logicii, la fel ca cea religioasă, devine religiozitate fără religie: intrare în puritatea unui gînd fără obiect. Dar să vedeţi unde ajunge cartea lui Hintikka, unde ajunge Hintikka cu problema lui „ştiu că ştiu”. Ajunge la bietul Schopenhauer, pentru care problema lui „ştiu că ştiu” se reduce pînă la urmă tot la faptul simplu de a şti: lui Schopenhauer îi scapă în felul acesta tocmai miracolul filozofiei, care este reflexivitatea. Dar dacă aici ajungi după ce întreprinzi pe două sute de pagini „analiza logică a două noţiuni” — cum îşi subintitulează Hintikka lucrarea —, dacă ajungi tot la prostia lui Schopenhauer de acum un secol (ce-i drept, demonstrată cu mijloace formale), dă-mi voie atunci să-ţi spun că nu faci decît să mă blochezi, că nu mă muţi din loc, că mă laşi acolo unde eram. Şi atunci afirm, chit că Sorel o să se supere pe mine, că Hintikka nu mai e nici măcar un alexandrin: e un mandarin. Şi e pecinginea mandarinismului — maniera în locul substanţei — cea care se întinde astăzi peste cultură cu spiritul acesta anglo-saxon, cu formalismul logic care în America a devenit aproape o materie teologală şi a cărui singură graţie este de a fi generat paradoxul gratuităţii în mijlocul spiritului pragmatic. Pe lîngă toţi Hintikka de astăzi, Wittgenstein îmi pare a fi un zeu: el a atacat toate problemele mari şi a făcut-o cu un simţ al răspunderii pe care cei de azi nu îl mai au. Wittgenstein este o culme de presocratism într-o lume care alexandrinizează şi mandarinizează. E o lume teribilă lumea de astăzi; şi poate că numai cei care au ştiut să păstreze monoteismul în condiţia diasporei o mai pot salva. Numai ei mai pot contracara cultura pustiitoare a anglo-saxonilor, reconvertind cultura la bunul
monoteism al spiritului. (p. 105)

So: Aristotel, Descartes şi Leibniz nu au „organ filosofic” (wtf is that?!), iar Hegel & Heidegger au. Ştiinţa sucks, teologia rocks. Hintikka = Schopenhauer = loser. Cultura anglo-saxonă e pustiitoare. Wittgenstein is God. În schimb, panarame ca St. Lupasco sau Mihai Drăgănescu (invocaţi cu alte prilejuri, prin Modelul Cantemir mi se pare) sunt genii. Bravos naţiune, halal învăţător.

Anunțuri

Written by Stefan Ionescu

August 18, 2008 la 11:29 am

19 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Profesorii de romana ne recomandau sa citim Noica pentru olimpiade („Bagi un citat si-i dai pe spate”). Daca nu deschideam manualul de filosofie intr-a 12-a, ramaneam cu impresia ca Nae Ionescu, Noica si Blaga sunt cei mai mari filosofi ever.

    Anonymous

    August 18, 2008 at 3:29 pm

  2. Oh, da… stiu o multime de oameni care au ajuns la litere sau filosofie din cauza geniilor locului—inclusiv eu, din pacate 😦

    Stefan Ionescu

    August 18, 2008 at 4:08 pm

  3. :)) Si de ce ai ales sa studiezi filosofia analitica ? Multi colegi au inceput facultatea u Noica si au terminat-o tot cu … uhhh… da, Noica.

    Anonymous

    August 18, 2008 at 5:08 pm

  4. Raspunzand la primul comentariu, puteai sa adaugi si ‘doctrina’ seductiei. O organela a organului.

    George

    August 18, 2008 at 5:17 pm

  5. @George: ‘Noica. High-school literature teachers dig it’ 🙂

    Anonymous

    August 18, 2008 at 5:28 pm

  6. *or him

    Anonymous

    August 18, 2008 at 7:18 pm

  7. hmm, aristotel, descartes si leibniz nu sunt filozofi… ok, inteleg leibniz e biscuite dar aristotel si descartes? ma intreb cum ar arata istoria filozofiei pt liiceanu?
    oare cum s-ar scrie o istorie a filosofiei fara aristotel? pai, nu mai avem comentatorii aristotelici, peripateticii antici, pffff big deal, niste alexandrini. nu am mai avea mare parte din scolastici, pfffff, astia-s mandarini, ca toti scolasticii. nu am avea logica clasica, pfff aia e o asceza fara dumnezeu, gand fara obiect(sic)… nu am avea mare parte din metafizica moderna, etica, estetica,si toate care fie au derivat din aristotel fie au aparut ca reactie la aristotel. cum ar arata filozofia fara descartes? pai am mai avea filozifie moderna fara nenea rene? hume, locke, kant, here they go, oricum nu au organ filozofic. epistemologia moderna, filosofia spiritului, alte plictiseli natange… chiar, cum ar trebui sa scriem istoria filozofiei dupa liiceanu? un fel de istorie underground si din cand in cand un Heidegger si un Hegel (btw, de ce Hegel si nu nea descartes si taica aristotel? banuiesc ca „filosofia spiritului” al lui Hegel, nu are nimic de a face cu kant, hume, locke, aristotel si altii ce au scris despre minte, ci e o poezioara) iar comentariile despre wittgenstein, ce sa mai zic? cum de a ajuns wittgenstein sa fie idolul tuturor ignorantiilor in ale filozofiei analitice? de unde le scot astia? banuiesc ca din faptul ca am ramas de la wittgenstein doar cu note (except tractatus-ul repudiat, oh, cata drama prometheica in repudierea aia! ah! oh!). e clar ca nu inteleg nimic din wittgenstein astia. iti trebuie un background in fil analitica destul de mare sa iti dai seama ce voia nea Wittgi…
    a si apropo de nesansa celor care vin din stiinta in filosofie (FILOZOFIE, pardon). unde tragi linia intre filosofie si stiinta? sau o fi nea’ gabi de la humanitas un pozitivist ascuns care crede ca e o asemenea linie? plus, pe vremea lui taiaca aristotel unde era linia intre stiintele naturii si filozofie? sau in cazul lui descartes? de fapt, cate stiinte nu s-au desprins din filozofie? sau istoria asta e prea nesemnificativa?
    Mortar Mandarinul Socialist

    Anonymous

    August 19, 2008 at 12:54 am

  8. @Anonymous
    In general, profii de romana sunt impresionati indiferent de autorul pe care il citezi. Pentru ei, „argumentul” autoritatii functioneaza de fiecare data. Si daca ii auzi ca se mai apuca sa faca si comentarii pe marginea anumitor citate, te doare capul (totusi, poate nu la fel de tare ca atunci cand vezi cum vorbea Noica despre filosofia analitica sau cum aceste opinii sunt impartasite de multi si astazi)

    In legatura cu ultimul comentariu, mi-ar placea sa-i vad pe cei care glorifica „mania” sau „organul filosofic” cu „Tractatus”-ul lui Wittgenstein in mana. Nu sa comenteze propozitia in care spune ca ceea ce mistic e ca lumea exista, nu cum este ea sau arhicunoscuta propozitie 7, ci sa inteleaga ce-i cu ontologia din „Tractatus” sau cu functiile de adevar ale propozitiilor elementare. Dar probabil ca ar fi scarbiti numai de structura cartii. Ar fi bine, totusi, daca ar asculta ce spune „zeul” Wittgenstein si ar intelege pana la urma ca ceea ce poate fi spus, poate fi spus clar.

    Elena

    August 19, 2008 at 9:49 am

  9. @ Anonim (07:08 PM):
    Pai eu m-am desteptat prin anul 3 :p…

    @ George: oh, da, seductie, mmm, asta face si Liiceanu. Cum era citatu ala de care am ras prin toamna? printr-o prostie din ID…

    @ Anonim (07:17 PM, 07:28 PM): despre necuvantatoare (including bebelusii) spunem „it”.

    Stefan Ionescu

    August 19, 2008 at 10:02 am

  10. Mortare, istoria arata asa: Presocratici – Platon (care strica treaba) – blah-blah insignifiant – Hegel – Heidegger – Noica, Dragomir, Lici, Lupasco, Draganescu & co. Se observa drumul obiectiv al spiritului de turma prin istorie.

    Hume si Locke nu cred ca sunt mentionati decat de vreo cateva ori prin tot opul nicasian; de-aia n-avem tradus Tratatul lui Hume pana in AD curent. Berkeley e citat doar cu Tratatul despre vedere (privire?); de-aia nu sunt traduse Principiile si Dialogurile. In general, din cauza lui Noica empiristii nu sunt cititi in .ro.

    Re: problema demarcatiei. Pai nu vezi ca pentru filosofie tre' sa fii putin luat, vorba poetului? E mai rau decat cripto-pozitivism asta, e obscurantism misticoid pe fata. In general, daca mai aud pe cineva spunand despre Noica sau Heidegger ca stiau multa stiinta, se lasa cu bataie. (oh, da, am auzit-o si pe asta: „Hgg a facut studii intensive de matematici si biologie blah-blah”)

    Stefan Ionescu

    August 19, 2008 at 10:18 am

  11. Aceste comentarii ale lui Noica denota, in opinia mea, un simptom tipic al bolii de care sufera filosofia pe meleagurile noastre si probabil cultura romana in ansamblu. Consider ca poate fi inteleasa ca un fel de inertie stranie a culturii minore, un instinct teribil al auto-conservarii care dubleaza frenezia si frustrarea legata de imposibilitatea de legitimare. E un mecanism prin care minoratul se auto-perpetueaza si ma tem ca acest proces nu poate fi intrerupt atat timp cat temele filosofice si culturale majore vor fi unele de tipul stringenta constituirii unei „scoli filosofice romanesti” sau potentialul filosofic al limbii romane, iar personajul de succes in acest peisaj va continua sa fie eseistul care scrie „frumos”, „cu stil”, adesea cu parafraze care miros a plagiat si care in general citeste putin si scrie mult fiind competent cam in orice domeniu datorita largii respiratii pe care i-o asigura „cultura lui generala”.
    De altfel cred ca frazele lui Noica, nu doar cele citate aici, ci si multe altele presarate prin paginile Jurnalului, reprezinta dovada paradigmatica a acestui sindrom. Toata discutia despre misteriosul „organ filosofic”, despre cine l-a posedat si cine nu, spune doar un singur lucru: este atitudinea profund imatura a celui care pune semnul egalitatii intre filosofie si ceea ce este pe placul si ii ofera prilejul auto-legitimarii. Lucrul cu adevarat nociv este faptul ca acest tip de discurs este promovat ca exemplar, ca limitele evidente nu ii sunt denuntate, ci apar ca fiind expresia insasi a atitudinii filosofice, ca verdictele lui sunt considerate ca sentinte definitive. Si pentru ca sentintelor lui li se confera o asemenea autoritate multi impostori le vor invoca in sprijinul propriei legitimari astfel incat ciclul se va tot relua!

    Viorel

    August 19, 2008 at 10:37 am

  12. @ Mortar & Elena: Wittgenstein e citat pana si de Gadamer 🙂 Si eu am mari indoieli ca baietii astia care il glorifica atata au citit sectiunile 4-6, desi probabil le-a dat sangele pe nas de atata meditat la 7 (si fara nici un folos, la urma urmei nici unu n-a tacut dracu' din gura). A, si cu siguranta n-au inteles ce voia Wittgenstein cu indemnul la claritate.

    Prea mare background in filosofie analitica nu-ti trebuie pentru Tractatus – doar sa citesti Begriffsschrift, Grundlagen, Grundgesetzen, Philosophy of Mathematics si Principia. Un fleac, la waloarea lor le faceau intr-un weekend, in pauzele dintre para 1-7 si 31-33 din Su.Z In afara de asta, pana si Cartarescu si-a dat cu parerea despre Wittgenstein, iar tocmai Liiceanu s-a gasit sa-l admonesteze 🙂 (in Usa interzisa)

    Stefan Ionescu

    August 19, 2008 at 10:38 am

  13. mda, am vazut ca si neolegionarii de la revista rost isi dau cu parerea despre wittgenstein….
    Mortar Socialistul

    Anonymous

    August 19, 2008 at 11:51 am

  14. @Stefan Ionescu: Funny, l-am auzit pe Cartarescu dandu-si cu parerea si despre Stephen Hawking 🙂 (ma rog, intr-o discutie despre ce inseamna ‘geniu’; nu mi-a lasat impresia ca stie foarte bine cu ce se ocupa Hawking, dar a vbit frumos despre ‘geniu’ :)).

    Anonymous

    August 19, 2008 at 7:18 pm

  15. salut! am descoperit recent 2 bloguri ale unui porfesor al facultatii de matematica din cadrul UNIBUC. poate va intereseaza.
    http://gigelmilitaru.wordpress.com/
    http://gigelmilitaru.blogspot.com/

    Diana

    August 20, 2008 at 2:02 pm

  16. @ Viorel: Raison. Sunt oameni care cred ca au primit mostenire cultura romaneasca, si fac si ei ca Louis XIV: "cultura, c'est nous". Cand li s-a spus ca se poarta ca niste boierii (ai mintii), au fost teribil de ofensati…

    @ Anonim: Marele noroc al lui Cartarescu e ca scrie bine & frumos; altminteri, e al nu stiu catulea exemplu de scriitor cu opinii ciudate. De aia eu nu-i urmaresc prestatiile jurnalistice 🙂

    @ Diana: interesante blogul lui G.M., pacat ca vrea sa-l inchida. Am sa ma mai uit, oricum.

    Stefan Ionescu

    August 20, 2008 at 5:06 pm

  17. UN COMMENT LUNG 🙂 :

    GM abordeaza o tema care e musamalizata aici in Ro (o tema despre care am citit si pe blogul vostru): mafia academica. sunt profesionisti tineri care incep sa aduca in fata astfel de subiecte.

    cateva dintre postarile sale + comentarii care mi s-au parut interesante :

    gigelmilitaru.blogspot.com/2008/07/explozie-31-de-reviste-romanesti-sunt.html
    gigelmilitaru.blogspot.com/2008/06/o-ultima-scrisoare-cu-resemnare.html
    http://gigelmilitaru.blogspot.com/2008/05/coalitia-pentru-universitati-curate.html
    http://gigelmilitaru.blogspot.com/2008/04/aranjamentul-cursurilor-optionale-si.html
    http://gigelmilitaru.blogspot.com/2008/03/mafiotii-altora-5-universitatea-din.html
    http://gigelmilitaru.blogspot.com/2008/02/mafiotii-altora-4-universitatea-din.html
    http://gigelmilitaru.blogspot.com/2008/02/un-cv-delirant-de-impostor-universitar.html
    http://gigelmilitaru.blogspot.com/2008/01/candidatul-altora-olivian-simionescu.html
    http://gigelmilitaru.blogspot.com/2007/12/o-executie-magistrala-fara-regrete.html

    ai citit cartea lui sorin adam matei „boierii mintii” ?

    laters-sooners!

    Diana

    August 20, 2008 at 6:37 pm

  18. Multumesc pentru selectie, Diana. Sunt interesante. Pacat ca astfel de proiecte se cam pierd prin jungla webului…

    N-am citit BM, doar rezumatul acela de pe site-ul lui SAM; nu-mi aduc aminte sa o caut decat atunci cand ma gandesc la humanitasi, si, in ciuda aparentelor, ma gandesc destul de rar la ei 🙂 Bine ca mi-ai adus aminte acum, pana plec iar din tara 🙂

    Stefan Ionescu

    August 21, 2008 at 5:22 pm

  19. npc

    daca nu mai gasesti cartea da-mi sun semn si o pot scana.

    Diana

    August 29, 2008 at 12:42 am


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: