Calculemus!

Let us calculate.

Arca lui Noam

with 7 comments

Că şantierele navale antediluviene aveau limitări la capitolul tonaj este destul de clar. Noe n-a găsit loc pentru toate creaturile, aşa că pe unele le-a abandonat procesului de fosilizare. Putem numi asta Darwinism arcaic (sic!). Se întâmplă la fel de fiecare dată. Când în 1959 Chomsky a recenzat Verbal Behavior a lui Skinner, lingvistica behaviorist-asociaţionistă s-a trezit în apă, iar (psiho)lingvistca generativă modernă a urcat, perechi-perechi, la bordul arcei lui Noam. Dacă nu ne gândim la câteva tresăriri structuraliste, tot ce avea să se întâmple în studiul limbajului în următorii 50 de ani descinde din cala ambarcaţiunii respective.

În mai multe locuri Chomsky spune că e interesat de două probleme. Una, pe care o reflectă scrierile sale de lingvistică, este cea a lui Platon [re: Menon]: cum de ştim atât de multe, dacă învăţăm atât de puţin; cealaltă, acoperită de scrierile politice, este cea a lui Orwell: cum de suntem aşa de proşti/răi, dacă ştim atât de multe. Despre politică nu o să spun nimic, iar despre lingvistică foarte puţin.

Cel puţin două concepte chomskyene au făcut carieră. Cel de gramatică universală [UG] se referă la un set de constrângeri înnăscute care limitează domeniul limbajelor care pot fi învăţate. Faptul că există o gramatică universală ar explica de ce putem învăţa limbile naturale deşi întotdeauna ce învăţăm e subdeterminat de informaţia la care avem acces. Acesta este celebrul „poverty of stimulus argument”.
Gramatica generativă [GG] pe de altă parte descrie structura combinatorială a unui limbaj dat. Un intrumentar sintactic aplicat recursiv la un lexicon finit generează un număr potenţial infinit de fraze. UG ghidează învăţarea limbajului; ce este învăţat se stabilizează într-o structură specificată de GG. Ambele concepte au evoluat în timp, nici nu e ăsta locul şi nici n-aş putea să discut evoluţia proiectului chomskyan de la primele idei despre transformări la principii&parametri şi proiectul minimalist.

Închei cu o dietă de… un exemplu, după cum recomandă medicina tradiţională vieneză. Cuvintele următoare formează o frază gramatical (şi semantic) corectă în engleză: „Dogs dogs dogs bite bite bite.” Greu de crezut că un vorbitor de engleză o va întâlni vreodată, dacă nu deschide o carte de lingvistică. Şi totuşi, cu puţin efort, fraza va fi înţeleasă. Chomsky, am putea spune, a încercat să explice (1) de ce şi (2) cum sunt înţelese astfel de fraze –şi, de fapt, toate frazele, în sens larg.

Dacă fraza n-a mai fost întâlnită, nu poate fi vorba de condiţionare sau asociere. Dacă este totuşi înţeleasă, behaviorismul lingivistic este fals. Este înţeleasă, deci e fals. Astfel, la întrebarea (1) răspunsul este că nu condiţionarea este mecanismul care explică învăţarea şi înţelegerea limbajului. Răspunsul la (2) specifică un mecanism alternativ – o versiune sau alta de structură generativă. Nu prea mă pricep la copăcei, dar poate ceva de genul:

S [Dogs dogs dogs bite bite bite.]
NP [Dogs dogs dogs bite bite] VP [bite]
NP [Dogs] Det [dogs dogs bite bite]
NP [dogs dogs bite] VP[bite] Tr
NP[dogs] Det[dogs bite]
Tr VP[bite] Obj[dogs]

Cine traduce prima/primul fraza în română va primi o felicitare Calculemus.

Chomsky a împlinit ieri 80 de ani.

Anunțuri

Written by George

Decembrie 8, 2008 la 2:57 pm

7 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Take that: „Buffalo buffalo Buffalo buffalo buffalo buffalo Buffalo buffalo.” 🙂

    the mad hatter

    Decembrie 8, 2008 at 8:53 pm

  2. Fain. Vad ca exemplul asta are si o istorie interesanta. Daca scoti jocul de cuvinte, nu mai e asa de uimitor, nu?

    Philosophy students Philosophy students like like Philosophy students.

    In primul exemplu joaca e pe tranzitivitatea lui ‘bite’ – poate si asta e un fel de ambiguitate. Pt ca ‘like’ nu admite un uz intranzitiv, nu poti pune exemplul tau in forma primului exemplu. Deci
    *Buffalo buffalo Buffalo buffalo Buffalo buffalo buffalo buffalo buffalo.

    George Tudorie

    Decembrie 9, 2008 at 1:46 pm

  3. Fiind doar un mititel începător în behaviorismul lingvistic, dau interpretarea mea comportamentală „înţelegerii” lui „Dogs dogs dogs bite bite bite” astfel:
    1) Este vorba de un tact: „Dogs bite”
    2) Repetiţiile „Dogs dogs” şi „bite bite” sunt autoclitici la tactul de mai sus („dogs dogs” la „dogs” şi „bite bite” la „bite”).
    3) Faptul că „Dogs dogs dogs” e „înţeles” se datorează topologiei repetitive care este asociată cu accentuarea. De ex. „Mai, mai, mai tare!” adică un „mai tare” dar mult mai … tare. La fel şi cu „bite bite bite”.
    4) Behaviorismul mai manevrează şi cu capacităţile de transfer şi generalizare. Deci, nu e nevoie ca un element să fie condiţionat în mod strict pentru a induce un răspuns (a se vedea becul şi strachina lui Pavlov).
    5) Behaviorismul lingvistic percepe semantica în termeni probabilistici. Adică, facem asocierile („înţelegerea”) în mod non-determinist (probabilist) şi având ca bază experienţele anterioare.

    Pct. 5) l-am putut observa eu chiar acum, când am citit „Dogs dogs dogs bite bite bite” şi primul lucru care mi-a venit în cap a fost „ce Dumnezeu o fi vrând să spună?”. Abia apoi m-am „gândit” la repetiţie ca valoare întăritoare. Desigur că un alt vorbitor cu alte cutume într-ale limbii engleze poate extrage alt „înţeles” decât mine.

    Oricum, interesant post.

    Marius Filip

    Ianuarie 14, 2009 at 9:31 am

  4. Multumesc, Marius. E o intrebare interesanta daca o explicatie construita pe mecanisme behavioriste – e.g. accentuare – poate fi aplicata la astfel de exemple. Chiar daca o interpretare ar fi posibila din perspectiva asta, nu e vorba de interpretarea bazata pe structura sintactica a frazelor respective. Si asta este – intr-o anumita forma – argumentul lui Chosmky. Daca ai folosi mecanisme precum cele de care vorbesti tu, fie nu ai intelege, fie ai intelege gresit fraza. In schimb, motorul sintactic construit cu invatarea limbii nu are probleme serioase aici. Dincolo de ciudatenia formala a exemplului si de cacofoniile traducerii, ‘Cainii pe care ii musca cainii care musca caini musca.’ nu e un mare mister.

    George Tudorie

    Ianuarie 14, 2009 at 12:29 pm

  5. hahaha! excelent.

    daca nu ma-nsel, in finalul blog-entry-ului ai aplicat regulile unei gramatici de tip 2.

    „interpretarea” textului se face atunci cu un automat push-down, care „pompeaza” din text sub-structuri. in treacat, le putem asocia sens.

    chomsky ruls! [ fara el, nu scriam noi bloguri in web-site-uri… ]

    gingav

    Ianuarie 14, 2009 at 12:57 pm

  6. Păi tocmai asta spun.

    Eu chiar nu m-am gândit la „Câinii pe care îi muşcă pe care …”. Sincer, am perceput această interpretare abia ce am văzut-o la tine.

    Eu m-am gândit tocmai la aspectul întăritor al repetiţiei – adică experienţa mea cu lb. engleză nu m-a condus spre „Câinii pe care …” (aş fi aşteptat un „that” pentru aceasta) pe când o persoană care are deja un mindset spre gramaticile formale, de pildă, ajunge iute la o asemenea interpretare.

    Şi este tocmai ce susţine Skinner că se întâmplă – fără a-şi dezvolta modelul printr-un aparat semantic riguros dpdv formal (ar fi şi extrem de greu). Experienţa individuală influenţează semantica receptivă a limbajului.

    Ca să fac o paralelă (imperfectă): ştii desigur exemplul cu imaginea care pentru tineri reprezentă o femeie tânără şi atrăgătoare iar pentru vârstnici o femeie bătrână.

    Cam aşa înţeleg eu că priveşte Skinner semantica lingvistică – care semantică este văzută mai degrabă dpdv funcţional (compunere de operanzi verbali) şi nu relaţional („descriere” de entităţi şi relaţiile dintre ele).

    În altă ordine de idei: interesant blog.

    Totuşi, în browserul meu (Flock Browswer, bazat pe Mozilla Firefox 3.0) dă o mulţime de erori de scripting.

    Marius Filip

    Ianuarie 14, 2009 at 4:21 pm

  7. Imi cer scuze ca raspund cu intarziere.

    Gingav, nu sunt prea sigur ca ce am pus eu acolo e un parsing corect sub o gramatica ‘context-free’. Stiu prea putin despre ierarhia chomskyana si despre proprietatile computationale specifice fiecarui nivel ca sa spun ceva semnificativ. Dar da, daca ai siruri generate de un sistem de tip 2/insensibil la context, o masina pushdown (o masina Turing in care tranzitiile depind si de o variabila care descrie starea initiala a memoriei stiva) le poate recunoaste. Daca as intelege de ce e asa, as dezvolta subiectul. Dar nu e cazul.

    Marius, exemplul sugereaza poate un fel de intarire a unui stimul. Dar nu cred ca ar fi inteligibil in engleza privit astfel. Repetitia ar cuprinde poate o propozitie completa ? Asa ca nu e vorba de a ajunge la o interpretarea sau alta, nu e un caz de ambiguitate.
    Ce e mai important – desi nu stiu Verbal Behavior decat prin lentilele criticilor : daca nu ma insel, behaviorismul si cognitivismul se intersecteaza si se despart in acelasi punct, invatarea limbajului. Nimeni nu neaga rolul experientei, ar fi absurd. Dar experienta – istoria expunerilor la stimuli – trebuie legata cumva de rezultatul tipic – invatarea unei limbi. Behaviorismul, care se vrea in primul rand o teorie a invatarii, esueaza tocmai aici; conditionarea nu ajunge. Chiar daca nu avem inca o teorie matura despre ce fel de sistem de procesare a informatiei leaga expunerea de invatare, e clar ca e nevoie de o teorie computationala. Ca va fi una pe linii chomskyene, ca va fi un model de procesare paralela in retele neurale, nu are importanta. In cel mai bun caz – si nu e deloc putin – behaviorismul ne spune ca se intampla X cand facem Y. (De aici de fapt si succesele aplicative sau terapeutice.) Nu ne spune de ce. De aceea, behaviorismul doar se doreste o teorie a invatarii. Nu reuseste sa fie asa ceva. Chomsky poate s-a inselat, dar macar a propus teorii.
    Ca sa intorc complimentul, din punctul meu de vedere si cu tot respectul pt colegii mei, bloguri ca al tau sau ca ‘Iesire din lumea interioara’ sunt mult mai importante decat ce facem noi aici.

    George

    Ianuarie 27, 2009 at 2:55 pm


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: