Calculemus!

Let us calculate.

Arheologie ateistă III (în căutarea cuibului pierdut)

with 2 comments

educatie ateista

Întrebări şi răspunsuri la probleme de educaţie ateistă a tineretului

Vol II 208 p.

Editura Politică, 1979, Bucureşti

Coordonator: Florin Georgescu

Este un mit că a treia oară o să meargă, dar mai încerc, cu deplină inocenţă. Aşa cum arată şi fotografia. Este (iar) o (altă) pură întâmplare că  pe coperta cărţii se găseşte un cuib de viespi. Nu vreau să spun că e vorba de o carte periculoasă, plină de Lucruri Rele pentru care modestele apartamente ale nevertebratelor ar fi un simbol. Ca dovadă că nu-i aşa, în momentul în care cuibul lor a ajuns pe coperta respectivă (via Mâna Imbizibilă), viespile au înşfăcat exemplarul propriu din Cărticica şefului de cuib şi s-au mutat în proxima clopotniţă. Acolo e cald şi bine. (Dar le găsim, le găsim.)

Nu ştiu ce zice volumul I, dar Prefaţa volumului de faţă (II) arată ca acesta doreşte „ca şi primul” să vină „în întîmpinarea acelora care au solicitat lămuriri şi precizări în legătură cu fenomenul religios.” Cartea este în consecinţă structurată în mici secţiuni, intitulate după, suntem somaţi să credem, respectivele întrebări. Nu ştiu cât au întrebat curioşii multilateral dezvoltaţi, dar autorii au sigur toate răspunsurile şi încă ceva pe deasupra. Asta era de aşteptat, cum previzibile sunt şi tonul şi instrumentele răspunsurilor. Am citit câteva secţiuni, unele mai proaste şi mai încărcate, altele care nu-şi trădează epoca (dacă le-am putea extrage din context). Arheologul ar comenta off the record că sunt lucruri de învăţat chiar dacă n-ai treabă cu agenda cărţii. Când s-au pus catolicii pe celibat, cum de s-a apucat ciobanul Lupu de conversaţii cu ’Mnezeu prin 35, ce înseamnă „armonie prestabilită”, cine îşi ardea şi cine îşi îngropa morţii în antichitate, cum vrea nu ştiu ce teolog american să împace religia şi ştiinţa etc. Evident sunt şi multe prostii, cu clişee şi decrete triumfaliste, că era revuluţie deja dintotdeauna, soro.

Dacă „succesurile” celor dezgropaţi vi se par tocmai asta, vă provoc, spre comparaţie, la tragerea pe ochi (s*it, man) a cuprinsului unui manual de religie de liceu din fericite zilele noastre. Eu mă opresc în continuare la a nota că, în ciuda a ceea ce ni s-a spus, ce dezgroapă arheologul nu e mereu şi uniform ce îngroapă pisica.

Lista de autori:

Petru Berar

Octavian Cheţan

Florin Georgescu

Paul Popescu-Neveanu

Emil Repciuc

Ion Corvin Sîngiorzan

Aurelian Tache

Gheorghe Vlăduţescu

În lista de autori îl remarc pe Vlăduţescu – care are o contribuţie de nici 10 pagini. O critică de buzunar a mai multor versiuni de „argument ontologic” şi una a filosofiilor spiritualiste – personalism şi existenţialism creştin mai exact. OK, după mintea mea. Secţiunea din partea a II-a se încheie cu sintagma „calea acţiunii umane, revoluţionare.” Dacă „revoluţionare” e un păcat, daţi cu piatra în propriul monitor.

Cuprins:

Partea I

Care sunt principalele religii contemporane, şi cum se explică deosebirile dintre ele? FlG

Ce este mitul? FlG

Care este sensul rugăciunii? FlG

În ce sens putem vorbi de caracterul revoluţionar al „creştinismului timpuriu”? PB

Există contradicţii în cărţile biblice? FlG

Ce semnificaţie are ideea despre trinitate? FlG

Ce înseamnă apocalips? FlG

Care este semnificaţia Reformei în istoria creştinismului în special şi a culturii europene în general? PB

Care este specificul sectelor ca tipuri de comunităţi religioase? PB

De ce profesează religiile intoleranţa, şi cum s-a manifestat ea de-a lungul istoriei? FlG

Ce este „creştinismul social”? PB

Ce este teodiceea, şi dacă identificarea ei cu o ipostază a ateismul are şanse de adevăr? GhV

Ce este spiritualismul, şi în ce constau legăturile sale cu religia? GhV

Ce înseamnă chietism religios? FlG

Înhumare sau incinerare? OCh

De ce şi de cînd a fost instituit celibatul preoţilor catolici? AT

Ce ecou a avut în conştiinţa intelectualilor progresişti şi în presa democratică din România interbelică farsa de la Maglavit? AT

Partea II

Care sînt tendinţele contemporane de cercetare ştiinţifică a fenomenului religios? PB

Există mai multe forme de ateism? PPN

(#20)Există oare compatibilitate între dogma religioasă şi adevărul ştiinţific? PB

În ce constă semnificaţia ateistă a conceptului de materie? FlG

Ce înseamnă „armonie prestabilită”? FlG

Există finalitate în Univers?FlG

Se poate vorbi de fatalism religios? FlG

Care sînt formele şi efectele concrete ale înstrăinării religioase? PPN

Este înstrăinarea o „cădere” absolută a fiinţei umane, aşa cum susţin unii filozofi spiritualişti care o pun în legătură cu aşa-numitul păcat originar?GhV

Cui se datorează conflictul dintre ştiinţă şi religie? ER

De ce cîştigă ştiinţa întotdeauna în confruntarea ei cu religia?ER

Este universul observabil rezultatul unei explozii, şi, dacă da, cum poate fi interpretat un asemenea fenomen cosmic? ICS

Există o legătură cauzală între modul de dispunere a planetelor în spaţiu şi cutremurele de pămînt? ICS

Ce putem spune azi despre fiinţele extraterestre? ICS

Să credem în zodii? ICS

Care este conţinutul dialogului dintre marxişti şi creştini în lumea contemporană? PB

Partea III

De ce mişcarea iluministă n-a reuşit să elimine religia din viaţa socială? PPN

De ce nu a dipărut religia după ce ştiinţa a infirmat principalele ei dogme? PPN

Ce temeiuri mai poate avea religia în condiţiile socialismului? FlG

Care este raportul dintre credinţa religioasă şi şcoală în socialism? FlG

Care este raportul dintre religie şi ideal? PPN

De ce este mai dăunător să fii credincios cînd eşti tînăr decît cînd eşti în vîrstă? PPN

Confruntarea dintre ateism şi religie presupune şi înlăturarea obiceiurilor care şi-au pierdut sensul mistic? FlG

Ce trebuie pus în locul religiei?PPN

Încă o bucată de îndoctrinare, nu ca’ acu’. Berar (un fel de Ailbibac al acestei trilogii) comentează într-o secţiune (#20) despre compatibilism (sau non-overlapping magisteria, depinde ce vrem să citim) aşa:

„În mod efectiv se susţine existenţa a două căi şi a două tipuri de cunoaştere. Pe de o parte, cunoaşterea naturală, în primul rînd cea a simţului comun, practic, inclusiv nivelul superior al acesteia, reprezentat de cunoaşterea ştiinţifică, prin intermediul căreia raţiunea relevă acea esenţă profundă şi interioară a fenomenelor, ce nu apare de la sine şi la prima vedere. Pe de altă parte, se stipulează existenţa unei cunoaşteri care nu ar fi numai superioară celei naturale, ci ar constitui ceva cu totul diferit de raţiunea umană obişnuită. Acestei cunoaşteri, de provenienţă supranaturală, şi care ar constitui conţinutul revelaţiei divine, i se atribuie caracteristici speciale, proprii doar ei însăşi. De îndată ce se consideră, bunăoară, că provine de la divinitate, acest tip de cunoaştere pretinde că nu ar avea istorie şi că adevărurile sale sînt permanent egale cu ele însele. Totodată, şi din aceleaşi motive, acestei cunoaşteri nu i se poate cere nici să-şi demonstreze sau să-şi verifice adevărul afirmaţiilor sale, deoarece acest adevăr depăşeşte înţelegerea omenească, reprezintă un mister.(p.120)”

Anunțuri

2 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Ştiu că nu sunt tocmai la subiect, dar mi se pare foarte tare poza. Înainte de a citi, mi-a luat ceva să-mi dau seama că de fapt cuibul de viespi nu face parte din coperta cărţii. 🙂

    Elena

    Noiembrie 3, 2009 at 4:06 pm

  2. Mulţam. Aş explica, dar nu e o poveste de Calculemus.

    George

    Noiembrie 3, 2009 at 11:16 pm


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: