Calculemus!

Let us calculate.

trecutul boieresc al idolilor

with 3 comments

Nu îmi este clar ce ar fi trebuit să fie Idolii Forului. Asta şi pentru că, neavând cartea, am citit doar două dintre texte. (Asistând la violenţa discuţiilor de aici şi de aiurea, mă tem că nelămurirea mea va fi permanentă.) În măsura în care mozaicul IF este aranjat de editor după liniile volumului său precedent, Boierii Minţii, ne-am putea aştepta ca această din urmă carte să fi pregătit deja apele – să fi sugerat o continuare. Am citit recent BM şi cred că se susţine, ca studiu, prin avansarea unei ipoteze interesante, şi, ca manifest, prin anunţarea unei agende polemice importante ataşate speculaţiei teoretice. Mai cred însă că BM este prea fragilă pentru a susţine orice altceva, cu atât mai puţin o campanie critică de anvergură. BM ar fi putut fi prefaţa interesantă a unui studiu sociologic sau antropologic veritabil despre elitele intelectuale româneşti şi micul lor fagure. Sorin Adam Matei ne-ar fi datorat o monografie în care să ne demonstreze că ideile din BM au tăiş. Acest studiu absent ar fi fost umbrela potrivită pentru o critică. Fără ea, mi se pare că ne găsim în situaţia în care braţul polemic, cel al sociologului devenit moralist, e cel dominant. O stângăcie.

BM nu este o carte unitară, ci mai degrabă o colecţie de eseuri. Primul, „Secretul sănătăţii sociale”, este cel mai important, pentru că introduce cele două concepte centrale ale lucrării, grup de prestigiu şi societate paramodernă, şi pentru că expune agenda combativă a autorului printr-o analiză a „cazului” Patapievici. Ipoteza principală a cărţii, enunţată în acest prim capitol, este că „grupurile de prestigiu caracterizează societăţile paramoderne, printre care se află şi cea românească.” (p.15) Un grup de prestigiu este caracterizat de o vitrină de „prieteni, maeştri, idei şi valori fixe.” Un astfel de grup este închis, accesul fiind condiţionat de ritualuri şi convertiri. Conceptul, ni se spune, este derivat din cel weberian de „grup de status”.

Noţiunea de societate paramodernă indică o stare hibridă, în care elemente ale modernităţii convieţuiesc cu forme de viaţă premoderne. De exemplu, un aranjament instituţional modern care, în principiu, normează raţionalitatea şi egalitatea şi în care piaţa este un instrument fundamental poate fi intersectat de structuri desenate după idei precum predestinarea, asceza (intelectuală, spirituală, artistică), inegalitatea naturală, ucenicia, onoarea. Mariajul este forţat, dar asta nu-l împiedică să reziste, în anumite condiţii, şi chiar să se reproducă. Aşa ar sta lucrurile şi în cazul autoproclamatei elite intelectuale româneşti.

Dacă primul capitol propune această ipoteză, celelalte capitole oferă, inegal, un fundal istorico-genealogic şi comparativ (bizar, cu starea de lucruri din Statele Unite). Fără a fi lipsite de interes, aceste texte nu sunt în nici un caz de referinţă în ceea ce priveşte, de pildă, fenomenul junimist şi siajul său în secolul al XX-lea. Aş nota printre semnele rele recurgerea frecventă la jurnalism şi snoavă personală sau, mai grav, bibliografia subţire. Totuşi, dintre aceste capitole, mai utile mi se par cele care privesc tradiţia stângii – cel despre Dobrogeanu-Gherea şi cel despre Pătrăşcanu. Dar chiar şi aici legătura dintre analiza istorică şi speculaţia teoretică este de multe ori forţată. Iar revenirile în capitolele istorice la Olimpul paltinişan sau la inventarea personajului Patapievici sunt obositoare. Sorin Adam Matei nu se poate aştepta să credem până la capăt ce ne spune la finalul cărţii – că intelectualii vizaţi sunt doar „cazuri” şi că nu ţinteşte de fapt persoane.

Meritul cărţii, mi se pare, este că a formulat o ipoteză şi a făcut un număr de paşi pentru a o susţine. Paşii sunt însă insuficienţi şi uneori ezitanţi. Un exemplu de acest fel este modul în care autorul opune piaţa culturală (ca mecanism de reglare şi confirmare) grupurilor de prestigiu. Distincţia nu e goală de conţinut, desigur, dar ar mai fi mult de lucru până la a o face utilizabilă. În orice caz, o serie de întrebări interesante pot pleca de la aparatul propus de Sorin Adam Matei. De exemplu, dacă analizele de sociologia tranziţiei sau despre postcomunism pot fi completate sau revăzute prin lentila conceptului de societate paramodernă. Sau dacă grupurile de prestigiu ale intelectualilor sunt oglindite structural în alte zone de putere.

O explicaţie sociologică – şi ipoteza menţionată mai sus e un început de candidatură – nu este o judecată morală, o împărţire a lumii în oameni de bine şi băieţi deştepţi. E un diagnostic (unealtă a modernităţii depline) care permite, eventual, un tratament. Mă întreb dacă acest gest, incomplet şi nesigur în BM, e ajutat cumva de IF.

Anunțuri

Written by George

August 5, 2010 la 11:25 am

3 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Cartile sunt invitatii la dialog, ele propun agende de discutie si cercetare. Sunt de acord cu tine ca ambele ar fi trebuit urmate de studii mai aprofundate, monografii, articole, studii empirice, etc. Din pacate, cum se spune pe la noi, in Indiana, „so many things to do, so little time.” Din pacate timpul meu e destul de dramuit, cursuri, alte carti si articole de scris, projecte de cercetare de exploatat (vezi http://visiblepast.net sau http://veffort.us), etc. Am scris/creat aceste carti in primul rand dintr-o datorie civica. Menirea lor este sa ridice problema, sa o tina in discutia publica. Ar fi grozav daca ar fi continuate de generatia ce vine. Ea ar trebui sa produca aceste carti si studii.

    SAM

    August 9, 2010 at 5:33 am

  2. Vă mulţumesc pentru reacţie.

    Nu aş vrea să fiu înţeles greşit, apreciez faptul că susţineţi teme de discuţie absolut necesare. Tocmai pentru că mi se pare că agenda respectivă este importantă, am spus că avem nevoie de studii aprofundate pe un ton specific unor astfel de lucrări.
    Ca să fiu cât pot de clar, mi-e teamă că accentul pronunţat polemic nu ajută discuţia. Devine prea uşor pentru anumite personaje să îngroape dezbaterea. De ce şi cum o fac discutaţi şi în cartea despre care am scris.

    Sper şi eu să vă urmeze cât mai mulţi cercetători. Nu că ar fi o contribuţie semnificativă, dar v-aş spune că eu şi un coleg vom folosi texte din ambele cărţi (BM şi IF) la un seminar din toamnă. Când sunteţi în România, poate veniţi să vorbiţi studenţilor.

    George

    August 9, 2010 at 1:08 pm

  3. George, cred ca gresiti. Nu de studii sociologice neutre ducem neaparat lipsa, desi e adevarat ca ele nu abunda.
    @SAM: Partea polemica din textele dvs. mi se pare intr-adevar viciata de slabiciunea unor argumente.
    Conjectura mea e ca nu exista niciun model enciclopedic operatoriu in Romania azi. Daca ati citit ultimele publicatii ale Elitei, atunci stiti ca e vorba mai ales de pagini de jurnal, omagii reciproce si culegeri de opinii. Ce e enciclopedic in aceste texte? Pot fi comparate confesiunile si articolele de opinie, chiar reunite in volum, cu lucrarile – cu adevarat enciclopedice – ale unui Hobsbawm?
    In „Boierii mintii” ati analizat foarte bine etosul romanesc al sinecurismului. Stiti dar ca prestigiul unui model este la noi consecinta, nu cauza pozitiilor institutionale. De aceea argumentele dvs. au fost acoperite de diversele echipe de zgomot. Motivatiile sunt transparente si nu e nevoie de o intreaga teorie a dominarii pentru a le intelege.
    Fenomenul autoreproducerii este unul care scapa criteriilor discursive, asa ca nu poate fi combatut prin simple argumente si injonctiuni. E de altfel si motivul pentru care interventia dvs e redusa iar si air la logica unui „ôte-toi de là, que je m’y mette”. Ceea ce intra in rezonanta cu principiul de functionare a campului, din moment ce „ideile” vehiculate de grupul dominant functioneaza exclusiv ca niste semnificanti ai Puterii, si toata lumea o stie. Schimbarea paradigmei nu poate veni, e un paradox, decat de la Puterea insasi – care va avea curand nevoie de circuite de legitimare mai independente.

    peter

    August 21, 2010 at 6:06 pm


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: